Cu drag, elevilor şi profesorilor mei

Chiar dacă n-am reuşit să scriu de ceva vreme le-am urat în gând tuturor celor care citesc aici şi tuturor bloguitorilor care îmi sunt dragi, să aibă parte de tot ce poate fi mai bun în aceste zile sfinte. Şi l-am rugat pe Domnul să ne păzească pe toţi de rele şi să ne ajute să ne bucurăm întotdeauna de ceea ce avem...
Pentru noi, Crăciunul a fost încărcat de bucuria pe care ne-au adus-o micii vecini colindători şi prietenii care ne-au vizitat şi ne-au colindat foarte frumos, de bucuria pe care ne-au făcut-o vecinii noştri ducându-ne cu maşina la două biserici foarte frumoase şi pline de tineri(în special) şi mulţii lor prichindei: biserica studenţească şi capela Christiana. Împodobirea bradului şi bucuria că suntem toţi trei, oaspeţii dragi şi veselia Măriuţei au alungat puţin din îngrijorarea şi teama provocate de suferinţa soţului meu drag.

Pe când făceam ordine printre cărţi am găsit desene făcute de foşti elevi, desene ce-mi fuseseră dăruite cu ocazia sărbătorii Crăciunului de nişte mânuţe delicate şi nevinovate de pitici lipicioşi şi dulci ca mierea...M-au năpădit amintirile orelor petrecute printre râsete şi chicoteli, îmbrăţişări, cântece şi jocuri, colinde şi serbări, flori şi copii emoţionaţi, cortine trase şi părinţi nerăbdători, chipuri îmbujorate sau ruşinate, cutiuţe de bomboane şi mânuţe care aşteptau să le prindă şi n-am putut spune decât cum spunea profesorul meu de româna din gimnaziu: "Dumnezeu m-a iubit şi prin elevii pe care mi i-a dat !" Nu de puţine ori am lăcrimat pe furiş privindu-i şi L-am rugat pe Domnul să aibă grijă de ei, aşa cum nu de puţine ori am lăcrimat amintindu-mi cu mult drag şi recunoştinţă de profesorii mei, în special de cel de limba română (pe care l-am pomenit deja) şi de doamnele care m-au învăţat limba engleză, sau de profesorul de franceză din liceu. Cum n-am alte mijloace să îmi exprim recunoştinţa, zic o rugăciune pentru toţi cei ce mi-au rămas în suflet, fie ei elevi sau profesori dragi... Domnul să îi binecuvinteze !

Acum veţi putea înţelege cu siguranţă, semnificaţia fragmentului de film pe care l-am inclus în această postare, film pe care îl recomand călduros celor ce nu l-au văzut încă: Adio, domnule Chips !